Dezvoltare personala 11: Obiective harnice
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 6,658 vizualizari

Dezvoltare personala: Obiective harnice

Daniel Lixandru

Fiecare dintre noi ne-am dorit multe lucruri de la viata pana acum, pe unele le-am facut, pe altele doar le-am inceput, iar pe unele, desi ni le-am dorit le-am abandonat inca din stadiul de intentie. As putea spune ca unele obiective au fost harnice si au avut destula energie pentru a fi atinse, iar altele au fost lenese si nu au avut sanse de castig. Cum putem sa ne construim obiective harnice?

Iata o metoda in 4 pasi pentru a avea obiective harnice

  1. Fixati-va obiectivul.
  2. Creati o imagine clara a ceea ce va doriti.
  3. Concentrati-va frecvent asupra imaginii.
  4. Acordati-i energie pozitiva.

 

  1. Fixati-va obiectivul. Deoarece este o tehnica noua ar fi bine ca obiectivul pe care vi-l fixati sa fie unul simplu, usor, pe care credeti ca-l veti atinge cu usurinta. Pe masura ce veti exersa metoda, va puteti indrepta spre obiective complexe, unele chiar imposibile.
  2. Creati o imagine clara a obiectivului. Imaginea pe care o dezvolta este bine sa aiba toate componentele unei perceptii prezente totale. Aceasta inseamna ca ne vom gandi la obiectiv la timpul prezent, ca si cum exista ceea ce va doriti. Imaginati-va acum in situatia respectiva: Ce vedeti? Ce auziti? Ce simtiti? Ce va spuneti in acel moment?
  3. Concentrati-va des asupra imaginii. Ar fi bine ca sa va concentrati asupra imaginii a ceea ce dorim sa avem, sa facem sau sa fim cat mai des. Momentele cele mai bune sunt cele de relaxare si meditatie. Cu cat suntem mai relaxati, cu atat imaginea respectiva are sanse de a intra la nivel de subconstient si a deveni realitatea noastra prezenta.
  4. Acordati-i energie pozitiva. In momentul in care ne gandim la imaginea dorita este eficient daca o facem cu un tonus energic, pozitiv, incurajator si entuziast. In dialogul cu noi este bine sa afirmam ca acel lucru exista, se intampla acum sau s-a intamplat deja. Eliminati in aceste momente orice urma de indoiala sau neincredere.
buying an essay

Aceasta metoda este practic sa o folosim pana cand obtinem ceea ce ne dorim sau pana cand obiectivul se transforma sau dispare. Daca obiectivul dispare, atunci este posibil ca el sa fi fost un obiectiv lenes, care nu era chiar important pentru voi. Daca ne-am atins obiectul este bine sa sarbatorim acest lucru. De multe ori nici nu mai realizam ca am atins un obiectiv.

Dezvoltare personala 9 – Ce este si ce nu este un coach
(Fara voturi momentan)

Printeaza acest articol Email This Post 2,735 vizualizari

Laura Timofei

Cu totii trecem in viata si prin momente mai putin placute cand avem impresia ca ne-am cam pierdut busola, ca nu prea mai stim pe ce drum sa o apucam. Am traversat si eu o astfel de perioada si, cu siguranta, o mare parte din meritul de a fi pus punct acestui interludiu nedorit, dar util, ii revine coach-ului meu.

Asa am ajuns sa inteleg ce este si ce nu este un coach bun, cel putin din perspectiva mea.

  • Un coach nu este umarul pe care plangi. Coach-ul meu a declinat delicat, dar ferm, aceasta ipostaza, lasandu-ma sa inteleg ca bocitul nu e deloc productiv. Ceea ce nu inseamna ca nu l-am simtit aproape de mine, empatic, dar obiectiv, uman, dar niciodata coplesit de emotii.
  • Un coach nu e prietenul pe care il suni ori de cate ori ai nevoie sa vorbesti cu cineva, despre cate-n luna si-n stele. Timpul lui e important si la un moment dat incepi sa intelegi ca si al tau e la fel. E disponibil, dar nu la dispozitia ta, si asa inveti ca un pic de disciplina si planificare nu strica.
  • Un coach bun e modest, dar nu ieftin. Expertiza se plateste. Unde mai pui ca oamenii au tendinta de a nu lua foarte in serios serviciile gratuite sau cele pentru care platesc sume modice.
  • Un coach bun nu iti spune ce sa faci (chiar daca il intrebi insistent), in schimb te ajuta sa iei decizii. Eu una am realizat ca practic toate deciziile luate le-am validat, constient sau nu, cu el.
  • Un coach nu iti spune cine esti, te ajuta sa afli singur, sa te descoperi sau sa te regasesti. si, mai mult, te ajuta sa te placi asa cum esti, dar te si trezeste din admiratia narcisista, tulburand oglinda in care te privesti, doar atat cat sa-ti amintesti ca…e loc si de mai bine.
  • Un coach nu iti spune ceea ce te astepti sa iti spuna, bun sau rau. Cumva, te ajuta pe tine sa spui cu voce tare ceea ce probabil ca iti spuneai doar in gand. Nu te bate pe umar, dar te invata sa o faci singur. Nu te pune la colt, dar te trezesti facand-o singur.
  • Un coach nu te judeca, nu iti pune etichete, ba mai mult, te ajuta sa nu o mai faci nici tu, cu tine sau cu altii.
  • Un coach nu e preot, nu te dezleaga de pacate, nu iti ridica povara vinei reale sau imaginare de pe umeri. Dar te ajuta sa te eliberezi de lanturi pe care poate le purtai chiar cu un soi de martirica mandrie.
  • Un coach nu iti promite ca te vei face bine, ca vei avea succes, ca te vei schimba. Dar de regula, cam acolo se ajunge. Atata doar ca te ajuta sa gasesti singur “leacul”, drumul, cheia.
  • Un coach nu e doar colacul de salvare de care te agati atunci cand simti ca te scufunzi. Sau nu ar trebui sa fie. De multe ori, cand binele da buzna peste noi, nu prea stim ce sa facem si riscam sa uitam cine suntem de fapt si atunci ajutorul unui coach e nepretuit.
  • Indiferent de domeniul in care ofera consiliere, un coach bun e, inainte de toate, un life coach, pentru ca, in fond, tot ceea ce ne preocupa face parte din viata noastra.
  • Un coach adevarat nu creeaza dependenta. Stie cand e timpul sa ?taie cordonul ombilical, si o face, fara brutalitate, cel mai probabil lasandu-te sa crezi ca tu ai facut-o.
custom term paper

Cam asa ar trebui sa fie, dupa mine, un coach. Daca ai norocul sa dai peste unul adevarat.

Dezvoltare personala 7. Capcana autoreflexivitatii
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 2,544 vizualizari

Laura Timofei

best essay writers

Cand a fost ultima oara cand ati petrecut ceva timp singuri, doar cu voi insiva, incercand sa va cunoasteti, sa va intelegeti, poate sa incepeti sa va iubiti, sau dimpotriva, sa decideti ca ar cam fi timpul sa schimbati ceva. De altfel, daca va veti revedea rutina zilnic, veti fi surprinsi cat de putin timp acordati reflectiei asupra propriei persoane.

Un experiment revelator in acest sens a fost realizat cu participarea a peste o suta de persoane, intre 19 si 63 de ani, echipate cu pagere, care semnalau la fiecare doua ore, intre 7:30 AM si 10:30 PM. La fiecare semnal, persoana atentionata trebuia sa noteze la ce se gandea in acel moment. Din 4.700 de observatii, 8% consemneaza reflectii asupra sinelui. Iar atunci cand se gandeau la propria persoana, subiectii au declarat ca nu erau bine dispusi si ca ar fi dorit sa faca altceva.

Robert Wicklund explica acest fenomen prin teoria autoreflexivitatii (self-awareness theory), in care sustine ca reflectia asupra propriei persoane este dezagreabila, deoarece scoate in evidenta neamplinirile si carentele noastre. Din acest motiv, preferam sa evitam intensificarea meditatiei asupra Eului propriu.

Anumite situatii (self-focusing situations) ne forteaza sa ne supraveghem si sa devenim obiectul atentiei noastre: atunci cand vorbim despre noi insine, cand ne privim in oglinda, cand ne aflam in fata unei asistente sau in fata unei camere de luat vederi, cand iesim cumva in evidenta si suntem fortati sa ne intensificam autoreflexivitatea, ceea ce scoate in evidenta carentele noastre in raport cu standardele la care subscriem, fapt ce determina o scadere temporara a respectului de sine.

In fata framantarilor intense provocate de discrepantele intre ceea ce suntem si ceea ce am vrea sau stim ca ar trebui sa fim, oamenii recurg adesea la una dintre urmatoarele doua solutii:

1) schimbarea comportamentului pentru reducerea discrepantelor;

2) amortirea sau adormirea constiintei de sine.

Alegerea solutiei depinde de increderea in posibilitatea reducerii discrepantelor si de satisfactia oferita de progresele inregistrate. Daca acestea lipsesc, individul cauta sa uite de sine, urmarind tot felul de distractii sau, mai rau, cazand prada dependentei de alcool sau droguri.

Autosupravegherea poate avea si efecte perverse sau paradoxale, sporind sansele noastre de a rata comportamentul dorit. Daniel Wegner descrie asa-numitele ironic processes: cu cat ne straduim mai mult sa inhibam un anumit gand, sentiment sau comportament, cu atat sansele de reusita scad. Incercati si voi, intr-o noapte in care nu puteti adormi, sa nu va pese de asta si veti adormi si mai greu. Autosupravegherea creeaza adesea teama de esec, de unde efectul ironic sau paradoxal. Acesta se produce mai ales atunci cand suntem cognitiv ocupati, distrati, grabiti sau stresati.

Agreabil, sau nu, totusi pentru cei mai multi dintre noi, introspectia auto-observarea propriilor noastre ganduri, sentimente si motivatii reprezinta calea cea mai sigura si cea mai directa spre cunoasterea de sine.

Incercati sa includeti in rutina zilnica macar 5 minute pe care sa le petreceti doar cu voi insiva. Si daca voua insiva nu va sunteti cea mai buna companie, cum credeti ca se simt ceilalti in preajma voastra?

Dezvoltare personala 8. Eu si cu mine
(Fara voturi momentan)

Printeaza acest articol Email This Post 2,700 vizualizari

Laura Timofei

buy a essay online

Prin atributul esential al constiintei de sine, omul este singura fiinta care sintetizeaza si raporteaza toate experientele sale fata de o entitate constanta, sinele, in a carui memorie se pastreaza amintirea experientelor trecute si care iti proiecteaza in viitor motivele si intentiile, actionand pentru indeplinirea lor. Desi este o componenta launtrica, adanc subiectiva a personalitatii, sinele poarta amprenta realitatii sociale in geneza, structura si functionalitatea sa.

In literatura de specialitate anglo-americana se utilizeaza conceptul de sine (self), prin care se intelege imaginea individului despre propria persoana, nu insa ca perceptie superficiala si schimbatoare, ci ca ansamblu de credinte si opinii profunde, subtile privind miezul propriei fiinte, accesibile prin autoreflexivitate. Conceptul anglo-american de self e mai cuprinzator decat romanescul Eu, ingloband deopotriva judecatile individului despre propria persoana, cat si ceea ce el primeste din contextul sau social ca informatii obiective despre propria fiinta reflectata in judecata celorlalti.

G. H. Mead expliciteaza aceasta bivalenta a sinelui (self) printr-o celebra distinctie, intre (I) si “Me“. Componenta (I), (careia ii corespunde Eu din limba romana) este sinele ca subiect creator, spontan, dinamic, initiator de acte si emitator de judecati, in vreme ce componenta “Me” (careia cu greu i-am putea spune in romaneste minele) exprima sinele ca obiect, adica personalitatea modelata de contextul social, prin asimilarea de catre individ a unor reguli, norme si roluri sociale. Cu alte cuvinte, Me reprezintabsinele conformist, ceea ce suntem si facem in calitate de exponenti ai anumitor grupuri si contexte sociale.

Cunoasterea sinelui presupune asadar o abordare distincta: pe de o parte o privire in si din interior ce ne va dezvalui eul, si pe de alta parte observarea imaginii mele percepute de altii. Charles Horton Cooley a introdus termenul looking-glass self – Sinele in oglinda – pentru a sugera faptul ca ceilalti reprezinta oglinzi in care ne vedem propria imagine. Adesea ajungem sa ne cunoastem pe noi insine imaginandu-ne ceea ce alte persoane, a caror opinie ni se pare importanta, gandesc despre noi, incorporand aprecierile lor in imaginea de sine. O atentionare se impune totusi: ceea ce noi gandim despre propria persoana nu este intotdeauna in deplin acord cu ceea ce altii cred efectiv despre noi.

Trebuie sa tinem seama si de faptul ca oamenii tind sa reflecteze nu numai asupra Eurilor lor actuale, ci si asupra Eurilor posibile, ceea ce ei ar putea, le-ar placea ori se tem ca ar putea sadevina in viitor.

Exercitiu

Faceti urmatorul exercitiu: pe o coala alba, scrie-ti zece trasaturi care descriu ce fel de persoana sunteti realmente. Alcatuiti apoi o a doua lista de zece trasaturi care descriu ce fel de persoana ar trebui sa fiti, caracteristici pe care ar trebui sa le aveti pentru a va multumi simtul datoriei si pentru a face fata obligatiilor si raspunderilor ce va revin. Alcatuiti a treia lista, care descrie idealul vostru, modul in care v-ar placea sa fiti, incorporand sperantele, dorintele si visele cele mai tintuite. Veti avea trei liste, care descriu Eul vostru actual, pe cel normativ sau dorit de catre ceilalti si Eul ideal.

Prima lista defineste conceptul Sinelui; celelalte doua definesc standardele voastre personale sau reperele orientative ale Sinelui (self-guides). In masura in care nu corespundeti acestor standarde, veti avea un respect de sine scazut, o stare afectiva negativa si, in cel mai rau caz, tulburari afective. Daca exista discrepante intre Sinele vostru actual si cel impus de expectatiile celorlalti, va simtiti vinovati, rusinati si resentimentari; puteti avea chiar tulburari anxioase si temeri excesive. Daca se ivesc discrepante intre Sinele vostru actual si cel ideal, va simtiti frustrati, tristi, dezamagiti si neampliniti; in cazuri extreme, se poate ajunge la depresie.

Dezvoltare personala 6. Definitia prostiei
(7 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 5,005 vizualizari

Daniel Lixandru

Va spun o definitie a prostiei, care mie imi place foarte tare: Sa faci acelasi lucru si sa astepti rezultate diferite?. Cum vi se pare aceasta definitie? Ati intalnit acest lucru? Mai ales la altii? Dar la noi? Oare cu ce frecventa se intampla? asta? De cate ori ne-am dorit sa facem o schimbare si ceva din noi ne-a opri sa o mai facem. Mai Multe »

Dezvoltare personala: Nosce te ipsum (Cunoaste-te pe tine insuti)
(Fara voturi momentan)

Printeaza acest articol Email This Post 4,325 vizualizari

Esti trainer? Esti coach? Lucrezi in departamentul de resurse umane? Esti managerul unei echipe? Vino sa te cunosti pe tine insuti si sa cunosti metoda”LIFO”  (Life Orientation) la seminarul gratuit organizat de 1MARATHON. Inscrierea la seminar se face in limita locurilor disponibile. Mai Multe »

Dezvoltare personala 4. Lectii pe care le putem invata de la adultii de succes
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 2,775 vizualizari

 Daniel Lixandru

Sunt multi dintre noi cei care vor sa aiba succes, sa fie considerati oameni de succes. Dar hai sa vedem ce fac oamenii care chiar au succes! Am vazut rezultatele unei cercetari facute timp de 7 ani, pe un grup de 500 de oameni, care chiar sunt referinte de succes in domeniile lor de activitate. Puteti gasi prezentarea pe www.ted.com . Mai Multe »

Dezvoltare personala 3. Lectii pe care le putem invata de la copii
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,586 vizualizari

 Daniel Lixandru

Ieri am citit impreuna cu baiatul meu cel mare, Andrei, din Ion Creanga  “Amintiri din copilarie”. Intrasem si eu in atmosfera din copilarie. Ii explicam ca toti oamenii se bucura in momentul in care isi aduc aminte de copilarie. Haideti sa ne aducem un pic aminte despre copilarie si sa vedem ce lectii putem invata de la cei mici. Mai Multe »

Dezvoltare personala 2. A fi – a face – a avea
(3 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,353 vizualizari

 Daniel Lixandru

Dorinta innascuta de a ne atinge potentialul maxim, de a evolua si a ne dezvolta ne poate face fericiti sau nefericiti, nemultumiti de ceea ce avem. Acest lucru creeaza o motivatie pentru schimbare, dar, in acelasi timp, ne poate face sa ne simtim nefericiti. Trei sunt convingerile limitative care ne impiedica sa fim fericiti si multumiti: Mai Multe »

Dezvoltare personala 1. Ce este dezvoltarea personala?
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,825 vizualizari

Daniel Lixandru

work from home online

Am cautat pe internet diferite definitii ale dezvoltarii personale si iata ce am gasit in Wikipedia: dezvoltarea personala include obiective, planuri, actiuni orientate catre atingerea urmatoarelor tinte:

  • imbunatatirea autocunoasterii
  • construirea sau reinnoirea identitatii
  • dezvoltarea abilitatilor si talentelor
  • identificarea si imbunatatirea potentialului
  • imbunatatirea calitatii vietii
  • realizarea visurilor
  • implinirea asteptarilor Mai Multe »

Cum este programat creierul. Nivelurile neurologice
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,081 vizualizari

Daniel Lixandru

Structura creierului nostru, limbajul formează ierarhii şi niveluri de operare. Fiecare nivel are ca funcţiune sintetizarea, organizarea şi direcţionarea nivelului de sub el. Schimbând ceva la un nivel de jos poate, dar nu în mod necesar să influenţeze nivelurile superioare. Influenţele semnificative sunt cele de sus în jos.

Aceasta organizare a fost realizată de Robert Dilts, pornind de la cercetările antropologului Gregory Bateson, care a identificat diverse niveluri ale învăţării şi schimbării. Fiecare nivel este mai abstract decât nivelul inferior, dar fiecare are un anumit impact asupra individului.

Diferitele niveluri implică în mod diferit sistemul nervos. Astfel, pentru a experimenta mediul, o persoană poate să-şi ajusteze doar organele sale de simţ. Dacă o persoană doreşte să facă un anumit lucru în acel MEDIU, adică să aibă un COMPORTAMENT, atunci sistemul nervos este implicat într-o proporţie mai mare. Iar pentru a reuşi să îşi coordoneze acţiunile într-o anumită secvenţă complexă adică STRATEGII şi aptitudini, persoana face apel la şi mai multe resurse ale sistemului nervos. Pentru formarea CONVINGERILOR despre mediu, comportamente şi strategii este necesar un efort la un nivel mai profund al sistemului nervos, ajungându-se la intuiţie şi sentimentul că este bine sau rău dictat de o forţă interioară, pe care nu o poţi identifica. De multe ori convingerile pot fi privite ca nişte generali care ne spun dacă suntem în direcţia bună. Mobilizarea totală a sistemului nervos la toate cele 4 niveluri duce la formarea sentimentului IDENTITĂŢII de sine. În conexiunea cu nivelul identităţii  este cel de-al şaselea nivel, cel SPIRITUAL, ceea ce este dincolo de noi, conexiunea cu universul, în orice formă ar fi ea.

Nivelul MEDIULUI implică condiţiile externe la care comportamentul nostru se desfăşoară. COMPORTAMENTELE fără o hartă internă, plan sau strategie, care le ghidează sunt ca reacţia genunchiului lovit cu ciocănelul sau ca ritualurile sau obiceiurile pe care le avem. La nivelul STRATEGIILOR suntem capabili să selectăm, adaptăm comportamentele la o clasă mai largă de situaţii externe. La nivelul CONVINGERILOR şi valorilor încurajăm, inhibăm sau generalizăm o strategie specifică, plan sau mod de gândire. IDENTITATEA consolidează întregul sistem de credinţe şi valori într-un sens al EU-lui. Nivelul SPIRITUAL se referă la percepţia noastră că suntem parte a unui sistem mai mare. Cu cât un nivel devine mai abstract decât specificul comportamentului şi experienţei, cu atât are un efect mai mare asupra comportamentului şi experienţei.

 

Mediu: ceea ce ne înconjoară, oamenii, locurile, lucrurile. La ce anume reacţionăm.

Comportament: acţiunile noastre. Ceea ce facem.

Strategii: aptitudinile noastre, structurile stabile. Ceea ce putem face.

Convingeri: valorile, regulile şi crezurile noastre. De ce face sau nu facem ceva. Care sunt limitările noastre.

Identitate: ideea de sine, misiunea de viaţă. Ceea ce suntem noi.

Spiritual: conexiunea cu Universul. Ceea ce este dincolo de noi.

 

Cu ajutorul….. eu pot să fac asta aici
SPIRITUAL IDENTITATE CONVINGERI STRATEGII COMPORTAMENT MEDIU
Cine altcineva? Cine? De ce? Cum? Ce? Unde?
purchase microsoft office publisher 2010

 PC2101731

Jocul intern
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,387 vizualizari

Daniel Lixandru

Indoielile noastre sunt tradatori si ne fac sa pierdem lucrurile bune pe care le-am putea castiga, prin teama de a incerca. William Shakespeare (1564-1616)

Se spune ca cea mai mare provocare in leadership este sa stii cu cine lucrezi. Cred totusi ca cea mai mare provocare este sa stii cine esti. Sa stii care-ti sunt calitatile, dar si mai mult cum faci fata provocarilor. In ultimul an stresul generat de criza a creat multe probleme de nivelul performantei in afaceri si performantei individuale. Mai Multe »

Exercitii de dictie
(3 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 5,443 vizualizari

Jos sunt selectate cateva texte care te-ar putea ajuta sa-ti rezolvi problemele de dictie. Se pot folosi fie pentru dezvoltarea coerentei, cursivitatii, expresivitatii tale ca si prezentator sau trainer. O pronuntie corecta te transforma intr-o persoana convingatoare. Iata cateva sfaturi pentru a le folosi cat mai eficient.

best security software for mac

-Exerseaza fiecare exercitiu in parte

-Repeta fiecare exercitiu (12-20 de ori)

-Invata-l pe de rost si rosteste-l repede fara sa-l mai citesti

-Reia exercitiul dupa cateva zile

Variante

-Exerseaza cu un creion in gura si daca cineva va intelege ce spui, atunci ti-ai atins scopul

-la inceput exerseaza incet, dar pe masura ce exersezi accelereaza ritmul

-Repeta din ce in ce mai tare

A.
– bra
– bre
– bri
– bro
– bru
– bra
– bri

B.
– vra
– vre
– vri
– vro
– vru
– vra
– vra

C.

– jra
– jre
– jri
– jro
– jru
– jra
– jra

D.

Capra neagra-n piatra calca,
Cum o calca-n patru crapa!
Crapa capul caprii-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci,
Crapa capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste langa casa
Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

E.

Pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga pileste pila pili cu pila lunga pe dunga pili pana cand punga-n pila a pilit pila pilita-n dunga.

F.
Un oarecare carturar cronicar, originar de oriunde, face o infioratoare parafrazare literara, o incercare de scriere de suprasutructura care surprinde printre portrete de prim rang, fara caracterizare, un toreador farsor, un palarier aventurier sau un bracandrier curier si care presarata cu greseli de ortografie, face fara retinere dar si fara referire, o peroratie de gargara cu turnura la saramura si alte lucruri regretabile.

G.
Pana cand a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidarita pe caramidar la fel cum ar fi vrut caramidarul sa caramidareasca pe caramidarita.

H.
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-n sus si-n jos de casa sa, sasul coseste si-si spune siesi: sunt Sasa Cosasul care cat sase sasi coseste si-n sus si-n josul casei cat sase case.

I.

Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura.

J.

Boul breaz, barlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbarlobrezi barlobrezitura din boii barlobrezenilor.

K.

Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crapat clinciul-n cinci.

L.

Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a crapat piatra-n patru.

M.

Eu pup poala popii, popa pupa poala mea!

N.

Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. Alt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea.

O.

Gandindu-ma ca te gandesti
Ca ma gandesc la tine,
Gandeste-te ca ma gandesc
Ca te gandesti la mine.

P.

Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica.
Dar, de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie-acum sa zica
Rau, ratusca, ramurica.

R.

Cine a zis ca am zis ca-i zice?
Eu n-am zis si nici n-oi zice.
Cand voi zice atunci sa zica,
C-am zis eu c-am zis ca-i zice.

Viata ca un maraton
(7 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 8,061 vizualizari

Autor Daniel Lixandru

buy here pay here software

“Daca vrei sa castigi ceva, alearga 100 de metri. Daca vrei sa alegi o noua viata, alearga un maraton.”

Istoria si povestea

A fost odata ca niciodata, acum 2500 de ani, in anul 490 i.c., un oras de oameni liberi, Atena. O armata persana, de patru ori mai numeroasa, ameninta Atena. Persia dorea sa-si mareasca influenta si teritoriile ocupate in zona Greciei si a Europei. Atenienii l-au trimis pe Phidippides, un alergator profesionist, ca sol la spartani pentru a cere ajutor. Acesta a facut, se pare, drumul de 200 de km pana in Sparta in 36 de ore. Spartanii le-au spus atenienilor ca-i vor ajuta, dar dupa ce se va termina sarbatoarea religioasa. Phidippides a alergat inca 200 de km pentru a duce vestea nu tocmai fericita. Imediat, armata ateniana a marsaluit in locul numit Marathon, inclusiv Phidippides, pentru a se pregati de batalie.

Atenienii au lansat un atac surpriza care, tinand cont de diferenta numerica, a parut sinucigas. Atenienii au invins in acea lupta, cauzand pierderi importante inamicului; au murit 6.400 de persani si doar 192 de greci.

Phidippides a fost trimis din nou spre Atena, la 42 de km, pentru a duce vestea victoriei. Desi era obosit dupa drumurile facute si lupta in armura grea din acea dimineata, a acceptat provocarea. Astfel, a dus la o limita de neimaginat puterea umana de a rezista si se pare ca a ajuns la Atena in aproximativ 3 ore. Imediat dupa ce a dus mesajul victoriei a murit la scurt timp de epuizare. Sparta si celelalte orase grecesti s-au unit dupa aceasta lupta si au alungat pentru totdeauna armata persana.

Acesta a fost un moment de cotitura in istoria universala, deoarece a oprit armata persana din incercarea ei de a cuceri intreaga Europa. Aceasta victorie a dat grecilor o incredere incredibila in ei, in forma de guvernare si in cultura lor. Acest lucru a propulsat orasele grecesti ca modele pentru libertate, democratie, dezvoltare culturala si prosperitate. Au urmat dupa aceea sute de ani de dezvoltare, care au facut cunoscuta in intreaga lume cultura greaca si au facut ca Europa sa fie ceea ce este acum.

La secole dupa aceasta victorie, la primele jocuri olimpice moderne, prima proba de maraton a fost castigata de postasul grec Spiridon Louis, cu timpul de 3 ore 58 de minute si 50 de secunde. De atunci spiritul maratonului ii face pe sute de mii de oameni sa alerge anual aceasta proba. Spiritul de sacrificiu si dedicatia este astfel rememorata. De atunci alergarea a 42,195 kilometri ramane o incercare a dedicatiei, depasirii limitelor, pregatirii si curajului.

004

De ce sa alergi un maraton?

Multi se intreaba de ce se alergam un maraton cand putem alerga 100 de metri? Este mai simplu sa alergi 100 de metri, o poate face toata lumea si mai mult decat atat, au facut-o multi oameni de afaceri si manageri din 1990 pana acum. Piata a fost intr-o crestere naturala, care a permis o abordare pe termen scurt a afacerilor. Acum se vad organizatiile care gafaie. Acum se vad managerii care fac lucrurile ca pana in 2008 si asteapta rezultate diferite. Mai merge? Pana cand? Este clar ca in acest moment doar organizatiile si oamenii care sunt pregatiti pentru a “alerga” maratoane vor mai rezista la un nivel inalt. Restul vor suferi pana cand se vor opri sau se vor pierde in masa mediocritatii.

Oare ce ne dorim din afaceri? Ce ne dorim ca actori intr-o piata competitiva? Clienti care sa alerge cu noi maratoane sau 100 de metri? Daca vrem sa alerge cu noi maratoane, atunci cum o putem face daca nu suntem pregatiti pentru asa ceva? Schimbarile consistente la nivel organizational sau personal se fac in stil de maraton. Altfel nu rezista si ne intoarcem la situatia initiala.

In viata personala lucrurile stau la fel. Cei abordeaza viata ca o succesiune de sprinturi ajung sa oboseasca, sa faca lucruri fara perspectiva si sa fie prinsi in jocul lui “a avea”. O abordare pe termen lung a dezvoltarii personale este cheia. Se zice ca pentru a deveni expert intr-un domeniu ai nevoie de 1000 de ore. Asta inseamna cate 3 ore pe zi timp de un an de zile.

Alergarea unui maraton este si o forma de civilizatie. Daca la maratonul de la Berlin alearga 40.000 de oameni si sunt 1.000.000 de spectatori, la Bucuresti alearga doar 250 si sunt cativa spectatori. Oare este o diferenta intre felul in care se fac afaceri in Germania si felul in care se fac in Romania?

20x30-ATNC1453

Ce invatam din maraton?

In 1998 am inceput sa lucrez intr-o companie de asigurari al carei director general era un maratonist, Jetse de Vries. El a pus bazele acestei companii, care in doi ani a devenit lider de piata, ramanand si in ziua de azi acolo, la distanta mare de alte companii.

Nu prea stiam multe despre maraton, dar am vazut principiile luate de la maraton si aplicate de el in viata personala si in business: pregatire permanenta, dedicatie, incredere in potentialul uman, control, dezvoltare.

Sunt patru factori esentiali care ne sprijina sa “alergam” un maraton, fie ca este in sport sau in viata:

Dedicatie pe termen lung si mediu in pregatire si dezvoltare.

Aceasta inseamna sa ne planificam actiunile si sa muncim pentru a ajunge acolo unde vrem sa ajungem.

Control asupra starilor si comportamentelor. Studiile facute in piete dezvoltate si chiar si pe la noi arata ca este o mare legatura intre ce se intampla in organizatie si gradul de satisfactie al clientului. Daca o organizatie este dominata de lupte interne, birocratie excesiva, primul care o va sesiza si taxa va fi clientul. La nivel personal, ceea ce se intampla in mintea noastra se reflecta in comportamente.

Incredere in fortele proprii. O afacere de succes se poate face doar cu oameni care au incredere in ei si in cei cu care lucreaza. Increderea ne face sa depasim limite pe care nici macar nu ni le puteam imagina in trecut.

Concentrare pe punctele forte. Cei care se concentreaza pe calitatile pe care le au vor avea succes. O companie care vrea sa multumeasca toate segmentele de clienti se va pierde in necunoscut. Un om care se va concentra doar pe imbunatatirea defectelor va avea de pierdut. De asemenea, un om care vrea sa le faca pe toate, va face lucrurile la un nivel superficial.

Incredere: depasirea limitelor

V-ati gandit sa alergati un maraton? Am intrebat acest lucru in cursuri, la conferinte, la prezentari motivationale. Doar 10% au spus avut curajul sa spuna da. Si totusi, peste 90% dintre noi putem alerga un maraton. Am vazut oameni care au alergat primul maraton la 40 de ani. Este un domn, Cristian Chiurlea, care are 70 de ani si alearga cel putin doua maratoane pe an. Eu am alergat primul maraton la 34 de ani, in 2008 am alergat 7 maratoane, iar anul acesta, la 40 de ani, am scos cel mai bun timp din viata mea, cu peste 30 de minute mai bun decat timpul de acum cinci ani. Pentru a face acest lucru, increderea este ingredientul de baza.

Cata nevoie de incredere in noi este momentul sa avem azi, indiferent ca suntem directorul general sau cel mai nou vanzator din companie? Cata incredere am nevoie pentru a face schimbari in viata personala? Discutam zilele acestea cu un prieten, director comercial intr-o firma, ca el are un plan cu 80% mai mare decat anul trecut si este 100% convins ca il va face. Mai are sa-i convinga pe colegii lui ca se poate. Imi mai spunea ca se intalneste cu foarte multi prieteni, manageri in alte companii, care sunt deprimati si bulversati de ce se intampla si vad viitorul in gri spre negru. Cate “maratoane” nu am ratat sa alergam in viata profesionala si personala, doar pentru ca nu am avut incredere in noi si in potentialul nostru.

Am vazut mii de oameni care au luat-o de la capat, am vazut companii care au renascut din propria cenusa, doar pentru ca au avut incredere ca pot face acest lucru.

In cadrul organizatiilor, increderea in ceilalti este ingredientul eficientei. Intr-un studiu de eficacitate managerial, facut la nivelul a 300 de manageri din Romania, am observat ca delegarea era punctul cel mai slab al lor. Cauza principala a delegarii ineficiente are legatura cu increderea in subordonati. Neincrederea in ceilalti este si un simptom al neincrederii in noi insine.

Convingerea ca poti face ceva impreuna cu oamenii de langa tine este o caracteristica a oamenilor care au succes in afaceri. Henri Ford spunea: “Daca tu crezi ca poti sau ca nu poti sa faci un lucru, vei avea dreptate cu siguranta.”

Dedicatie: planificare si training

Maratonul nu poate fi mintit. Daca nu te antrenezi sistematic dupa un plan amanuntit, nu vei termina cursa. Anul acesta a alergat cu mine, la maratonul Bucurestiului, un prieten care la 18 ani era unul dintre cei mai buni din tara la alergarile pe distante lungi. Nu prea s-a antrenat foarte mult pentru aceasta cursa. I-am recomandat sa se inscrie la semimaraton, adica la 21 de km, dar faptul ca avea experienta din trecut l-a facut sa se inscrie la proba de maraton. Mie mi s-a parut prea mult chiar si pentru un om experimentat ca el, deoarece nu se antrenase suficient. In cursa, la kilometrul 34 a fost nevoit sa renunte, deoarece nu putea sa mai miste picioarele. In afaceri este similar. Daca nu ne pregatim sistematic exista riscul sa clacam. Mai ales spre sfarsitul cursei este posibil sa nu mai avem energie.

A venit criza, am facut economii, bugetul de training a fost primul taiat. Asta spune ceva si despre cultura manageriala din acele organizatii. Inseamna ca pregatirea nu este importanta pentru managerii acelor companii. Normal ca asa este, daca pana acum, de 20 de ani, a fost o crestere naturala a pietei. Acum am taiat singura modalitate de a ne pregati pentru momentele provocatoare care ne asteapta. Este ca si cum i-am spune unui maratonist ca daca are pantofi sport de calitate si alimentatie buna va alerga maratonul, indiferent de cat de mult se antreneaza. Au fost maratonisti care au alergat si in picioarele goale un maraton.

Si totusi managerii stiu mai bine ce fac. Din pacate organizatiile au obiective pe termen lung, iar managerii au obiective pe termen scurt. Chiar daca bugetul de training este primul taiat de pe lista, ar fi bine sa foloseasca optim resursele interne. Daca ne oprim din pregatire va exista o singura directie si aceasta este in jos. In compania de asigurari in care am lucrat timp de sapte ani, bugetul de training a fost tot timpul generos.

O situatie hilara intalnita in activitatea de consultant este aceea in care decidentii din companii vor ca in doua zile sa instruiesti un vanzator pentru a fi perfomant. Nu prea am auzit in sport ca poti obtine performa si in doua zile de antrenament. Totul se cladeste in timp. Pentru a fi maratonist in management si vanzari ai nevoie de pregatire de maratonist, adica zi de zi. Doar un program integrat de training si coaching poate duce dezvoltarea de competente care aduc rezultatele. Mai mult, fara o implicare a managementului in dezvoltarea oamenilor, rezultatele nu vor dura. In ultimii doi ani am avut 3 clienti in domeniul comertului cu IT. Acest domeniu a fost foarte afectat in 2009. Analizam implicarea lor dezvoltarea oamenilor si evolutiile organizatiei ca intreg in situatia de criza. Organizatia A a avut un program integrat de schimbare organizationala, training si coaching, iar managerii se implicau direct in pregatirea sistematica a personalului.

Dezvoltarea oamenilor era privita aici ca un proces pe termen lung. Organizatia B privea instruirea ca un eveniment de doua zile, o data la doi ani. Organizatia C avea o abordare apropiata cu organizatia B, numai ca apelau putin mai des la training. Anul acesta organizatia A o duce cel mai bine din piata, organizatia B a dat faliment, iar organizatia C a fuzionat.

Dezvoltarea competentelor si a oamenilor in general se face in stil de maraton si nu de 100 de metri. Doar pentru a integra o deprindere ai nevoie de 90 de zile de pregatire sistematica.

Control: jocul intern – jocul extern

Ideea de joc intern a fost dezvoltata de Timothy Gallwey, cu scopul de a ajuta oamenii sa atinga excelenta in sport si dupa aceea in afaceri, management si in orice domeniu care urmareste performanta. Atunci cand sportivii ajung la performanta in ceea ce priveste tehnica, ceea ce va face diferenta este felul in care se stapaneste jocul interior. Jocul interior este o simbioza a felului in care ne motivam, ne controlam starile si emotiile la succes sau esec, rezolvam conflictele interioare pe care le avem. In maraton exista multe momente grele, dar cel mai greu este “zidul”. Acest fenomen apare dupa kilometrul 30, cand rezervele de energie practic sunt consumate, iar organismul face eforturi sa ia energia din alte surse. In acel moment, la nivel psihic este foarte provocator, deoarece apar ganduri negative, lipsa de motivatie si frustrari.

Maratonistii care stapanesc zbaterile interne ale acelor momente vor termina cursa. Haideti sa ne gandim la un manager de vanzari care nu-si face planul. Cum isi controleaza “jocul intern” pentru a fi eficient in “jocul extern”? Va da frau liber impulsurilor sau va tansforma impulsurile negative in motivatie si sprijin pentru ceilalti. Discutam deschis, saptamana aceasta, cu o directoare de training dintr-o mare companie multinationala despre leadership-ul din organizatia sa. Directorul general le cerea oamenilor sa dezvolte un program prin care oamenii sa devina mai buni lideri, dar el era primul care “ucidea” ideea prin exemplul personal: critica in public, lipsa de respect fata de manageri, labilitate in emotii si decizii. Ce puteau sa invete oamenii de la el? Care era modelul de urmat? Oamenii cred ceea ce faci, nu ceea ce zici. Iata deci cum jocul intern al unei persoane poate influenta cultura unei organizatii de 3.000 de oameni.

La nivelul unei organizatii, o cultura organizationala orientata spre dezvoltare va genera rezultate constant crescatoare, fata de o cultura orientata spre “heirupism” care va genera cresteri si descresteri care vor duce in final la declin. Felul in care o organizatie rezolva frustrarile si conflictele va afecta si relatia pe termen lung pe care aceasta o are cu clientii. Foarte usor se poate copia un produs de asigurare, dar este foarte greu sacopiezi ce se intampla in interiorul organizatiei pentru a duce acel produs exact clientului care are nevoie de el. Coaching-ul este cel care ne ajuta foarte tare in stapanirea jocului intern. Fie ca este vorba de coaching in echipa, pe teme profesionale sau personale, ne va ajuta sa obtinem performantele dorite. Ar fi bine sa fie facut de profesionisti, care nu il confunda cu o sesiune de analiza o rezultatelor. Jocul intern determina jocul extern, iar fara un joc intern bun nu vom putea alerga maratoane.

Concentrare pe punctele forte: competitia

Maratonul perfect este cel in care alergi cu aceiasi viteza pe toti ce 42,195 km, chiar daca ceilalti competitori merg la inceput mai repede. Aceasta inseamna sa te concentrezi pe strategia ta si calitatile tale. Daca intri in competitie cu ceilalti si uiti de tine, sigur vei pierde cursa. In sport, ca si in afaceri, o mare problema este competitia excesiva. Uitati-va la echipele noastre de fotbal, conducatorii duc o competitie aberanta, in loc sa se concentreze pe dezvoltare. Performantele in afara tarii arata ca nu avem valoare.

In sesiunile de pregatire pe care le am cu oameni de conducere si intreb urmatoarele: Competitia este buna? Majoritatea raspund ca da si cred cu tarie in acest lucru. Studiile au aratat ca o competitie exagerata va deveni “contraproductiv”. Competitia excesiva ne face sa ne concentram pe ceilalti si sa uitam ce putem face noi cel mai bine. Competitia excesiva ne face sa dorim sa fim altii ai sa uitam cine suntem. Competitia excesiva il va face pe un manager sa nu doreasca sa aiba oameni de valoare langa el. Sunteti manager? Raspundeti la aceasta ?ntrebare: Cu ce va diferentiati esential de competitie? Care sunt calitatile pe care le aveti fata de competitie? Care este nisa pe care o abordati?

Concentrandu-ne pe calitati vom obtine rezultate. Este o companie de asigurari care, desi era unul dintre actorii mari ai jocului RCA-urilor, anul acesta nu s-a mai concentrat excesiv in aceasta lupta, ci a urmarit-o alta nisa, cu alt tip de produs, care i-a adus beneficii financiare mult mai mari. Dezvoltarea rapida apare in momentul in care ne concentram pe ceea ce ne dorim noi si nu suntem orbiti de competitie.

Pe final as vrea sa mai spun un lucru despre ce ne invata un maraton. Ganditi-va la un maratonsit despre care ati auzit ca s-a dopat. Ganditi-va la un alergator de 100 de metri care s-a dopat. Eu nu am auzit de maratonisti dopati. Maratonul ne ajuta sa ne dezvoltam caraterul ?si etica profesionala si sa dorim sa aveam o lume mai buna langa noi. Cred ca, in acest moment, doar avand valori constructive, un om, o organizatie sau o societate poate creste. Indiferent in cat timp si la ce varsta vei alerga un maraton un lucru este cert: Iti va transforma iremediabil in bine viata. Marele atlet Emil Zatopek spunea : “Daca vrei sa castigi ceva, alearga 100 de metri. Daca vrei sa alegi o noua viata, alearga un maraton.” Daca vreti sa alergam un maraton, putem alerga impreuna mai multe tipuri de maratoane: maratonul vanzarilor, maratonul managementului, maratonul dezvoltarii personale, maratonul organizatiei si maraton de 42,195 km. Locul unde ne gasiti este acolo unde se invata sa alergati primul maraton www.1marathon.ro .

15 secunde in lift
(5 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,187 vizualizari

Nu ai a doua ocazie pentru a schimba prima impresie.

Imagineaza-ti ca te afli in lift si te-ai intalnit cu un necunoscut cu care crezi ca merita sa faci cunostinta. Liftul merge iar tu ai doar 15 secunde pentru a face acest lucru. Ce ii spui pentru a avea imactul pe care il doresti? Sigur vei avea impact asupra acelui om: pozitiv, neutru sau negativ. Este sansa ta sa spui de prima data, clar, concis si cu credibilitate cine esti, ce faci si sa atragi atentia asupra ta. Tehnica -15 secunde in lift, este o cale de a intra rapid, eficient si profesionist in contact cu oamenii pe care ii intalnesti pentru prima data. Te poate ajuta sa obtii un loc de munca, sa iti gasesti clienti, sa iti gasesti noi prieteni sau angajati. Tehnica in functie de context poate avea 15,30, 60 de secunde.

?

Tehnica

1. Numele: Sunt………………………………………………………………………………..

Sunt (ocupatie): ……………………………………………………………………………….

Specializat in: ………………………………………………………………………………….

2. Ce faci: ……………………………………………………………………………………….

3. De ce (la ce) esti cel mai bun: ………………………………………………………..

4. Indemn la actiune: …………………………………………………………………….

 

Exemplu

1. Numele meu este: Sunt Daniel Popescu

Sunt: consultant in dezvoltarea oamenilor si organizatiilor

Specializat: in coaching si training

2. Ce faci: Ii sprijin pe oameni sa-si creasca performanta in management, vanzari si viata personala.

3. De ce (la ce) esti cel mai bun: Fac acest lucru in programe de training si coaching care duc la intarirea convingerilor potentatoare si dezvoltarea de strategii si comportamente eficiente care au stabilitate pe termen lung.

4. Indemn la actiune: Iti trimit un email cu……… Te sun pentru a ne intalni……

Actiune

microsoft antivirus software

Iti ia doar 3 minute sa-ti faci o prezentare de 15 secunde, dar o data facuta, vei avea impact si credibilitate la formarea primei impresii despre tine. Asa ca nu mai sta pe ganduri si fa-o acum.

Evaluarea instruirii
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 2,911 vizualizari

Nume:                                                                                                         Durata totala: 

Evaluati sesiunea incercuind numarul corespunzator. (1 = are nevoie de imbunatatire, 2 = Medie, 3 = Bun, 4 = Excelent)

Continut

Stimularea interesului

Atrage atentia prin exercitii, beneficii, analogii sau alte metode

    1    2    3    4

Transferul ideilor si conceptelor

Concepte clare, logica?

Analogii? Povesti?

Interesant? Expresiv?

Verbe de actiune?

    1    2    3    4

Aplicarea cunostintelor

Este adecvata scopului metoda de aplicare a cunostintelor?

M-am simtit confortabil in timpul aplicarii?

Am primit sprijin si indrumare in timpul aplicarii?

    1    2    3    4

Recapitulare si evaluare

Recapitularea este adecvata continutului?

Se evalueaza conceptele de baza?

Repeta ideea centrala a sesiunii?

    1    2    3    4

Transferul in practica

Exista un plan de actiune?

Se discuta despre zonele in care se poate aplica?

Este clar ce trebuie sa se faca in continuare?

    1    2    3    4

Metode

Mijloace audio-video

 

Usor de vazut si inteles? Foloseste eficient flipchart, videoproiector? Prea multe slide-uri?

Prea complexa? Simplista?

Prea multe mijloace? Prea putine?

    1    2    3    4

Participarea Audientei

Nivel potrivit al participarii tinand cont de subiect si de numarul participantilor.

    1    2    3    4

Metode de instruire

Adecvate scopului?

Variate?

    1    2    3    4

Discursul

Volum

Suficient de tare?

    1    2    3    4

Inflexiunile vocii

Vocea monotona?

Modulatii oportune?

    1    2    3    4

Ritm

Prea rapid? Prea lent?

    1    2    3    4

Articularea cuvintelor

Articularea clara a cuvintelor? Dificil de inteles anumite cuvinte?

    1    2    3    4

Memorarea si utilizarea notitelor

Deschiderea si incheierea au fost prezentate din memorie?

Foloseste notite?

    1    2    3    4

Limbajul corpului

Pozitia si miscarea in sala

Increzator? Postura dreapta?

Prea multa miscare sau prea putina? Pozitie deschisa?

    1    2    3    4

Privirea

Bun contact al privirii cu sala? Insuficient?

Priveste prea mult la o persoana?

    1    2    3    4

Gesturi si expresia fetei

Interesanta? Animata?

Exagerate? Insuficiente? Zambet?

    1    2    3    4

 

Scrieti comentariile pentru sesiunea evaluata mai sus. Specificati la care din aspectele de mai jos va referiti: “Continut- Metoda”  Discurs – Limbajul corpului

Altele:

Aspecte ale sesiunii

Puncte tari

Sugestii

 
 
 
 

 

ROATA VIETII
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,382 vizualizari
graphic design software for mac

Ce este?

Acest instrument ne ajuta sa ne clarificam viata. Roata contine opt zone, descriind impreuna viata noastra: cariera, familie, financiar, sanatate, hobby, dezvoltare personala, spiritual. Exercitiul masoara nivelul de satisfactie in aceste zone, la momentul efectuarii exercitiului.

Cine?

Roata poate fi folosita de orice om, indiferent de pozitie, cariera, varsta.

De ce sa o folosim?

  • Clarifica?
  • Ne aduce siguranta?
  • Ne ajuta sa ne dezvoltam in directia dorita ?
  • Ne ajuta sa fim fericiti?

Cum o folosim?

Gradul de satisfactie

Luati centrul rotii ca nivelul 0 si marginea rotii ca nivel 10, fiind idealul pentru fiecare zona. Evaluati gradul de satisfactie pentru fiecare zona, desenand un arc de cerc la nivelul respectiv. Noul perimetru va reprezenta Roata Vietii. Cat de bine si de repede s-ar deplasa aceasta roata daca ar fi reala? Haideti sa ne uitam la zonele in care dorim sa imbunatatim gradul de satisfactie si ganditi-va ce trebuie sa faceti pentru a realiza acest lucru. Functie de interesele si afinitatile pe care le aveti, puteti sa va creati propriile zone de evaluare. Roata poate fi folosita si pe partea de competente de conducere, denumind ariile dupa cum urmeaza: luarea deciziilor, comunicare, orientarea spre rezultate, conducerea schimbarilor, planificare strategica, orientare spre client, asumarea riscurilor, dezvoltarea echipei. Roata poate primi astfel denumirea de Roata Conducerii. Putem de asemenea sa realizam Roata Carierei, Roata Dezvoltarii Personale. Pentru ca o roata sa se miste, este bine ca sectoarele ei sa fie in echilibru, iar pentru a se misca repede este bine ca sectoarele sa fie cat mai mari. Dezechilibrele mari intre zone duc la frustari mari. De exemplu, daca la nivel de bani sau cariera stau foarte bine, dar la nivel de sanatate foarte prost mai devreme sau mai tarziu vor fi influentate si aceste zone.

Obiective si angajament

Umatorul pas in folosirea rotii este sa extrag obiectivele care ma vor ajuta sa fiu multumit si fericit. Pentru fiecare zona care va intereseaza stabiliti 2 obiective. Exista o mare diferenta intre angajament si obiective. Angajamentul nu este masurabil. “Ma angajez sa comunic deschis cu copii mei.” Este un angajament. Un obiectiv este concret si are termen. Este bine sa ne stabilim si angajamente, dar sa le transpunem si in obiective.

Rutine

Rutinele sunt actiunile constructive pe care le fac cu regularitate si care imi dau sentimentul de implinire si dezvoltare. Aceste rutine zinice formeaza fundatia pentru schimbarile majore care vor avea loc. Uitati-va la roata vietii si obiectivele importante si ganditi-va la practici si deprinderi care va vor ajuta sa inaintati spre ce va doriti. Ce actiune, daca este facuta cu regularitate va influenta semnificativ una din zonele rosii? Acestea practici pot avea legatura cu viata profesionala sau personala. Faceti si lucrurile care va fac mare placere si va alimenteaza cu energie ca: o alergare de 30 de minute la 2 zile, o intlanire cu prietenii, o ora de joaca cu copii. Identificati rutinele zilnice, saptamanale etc. Ar fi interesant sa avem 7 +/- 2 rutine, adica maxim 9 rutine.

Cand folosim?

Roata vietii poate fi folosita:

  • La sfarsitul fiecarui an
  • In momentele de mari schimbari in viata
  • In momentele in care vedem ca suntem blocati, nemultumiti
  • In momentele de confuzie

 

PB160143

 

Cele mai importante obiective?

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 1 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Obiectivul meu # 2 In ……………………………este:…………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

Nu uitati:

Obiectivele trebuie sa fie SMART: Specifice, Masurabile, Posibil de Atins, Realiste, Recompensante (motivante) , Termen

Obiectivele scrise: economisesc timp, te ajuta sa masori progresul, motiveaza, reduc conflictulele interne, sunt o baza de actiune, stimuleaza vizualizarea, si diferentieaza pe oamenii de succes de cei mediocrii.

 

Rutine

 

Rutina Frecventa
1 -
2 -
3 -
4 -
5 -
6 -
7 -
8 -
9 -

 

Planificarea zilnica a rutinelor

 

Rutina 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 28 30 31
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Managementul energiei și transformării personale
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,387 vizualizari

Dacă discutăm despre „Dezvoltarea personală”, atunci putem spune că „ nu putem deveni cine vrem, rămânând cine suntem”. De aceea discuţia se duce foarte mult spre domeniul schimbării şi învăţării de noi comportamente, abilităţi şi structurarea de convingeri potenţatoare şi eliminarea convingerilor limitative. Mai Multe »

Managementul stresului
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 5,136 vizualizari

Stresul este un fenomen natural care apare în viaţa de zi cu zi. Cercetătorii au stabilit că foarte multe boli au drept cauză un stil de viaţă în care stresul excesiv şi tensiunea cronică devin stări normale. Pentru că nu putem scăpa de stres, putem învăţa cum anume să-l gestionăm eficient pentru a ne maximiza potenţialul.

  Mai Multe »

Tehnici de prezentare
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,168 vizualizari

       Faceţi prezentări la locul de muncă?

definition argument essay

     Aveţi emoţii când faceţi prezentări?

     Sunteţi mulţumit de eficienţa prezentărilor?

  Mai Multe »

Eficienta in activitatea de asistent manager
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 5,232 vizualizari

In zilele noastre, activitatea de asistent manager se exercita in toate sistemele economico-sociale. Avand rol complementar pe langa posturile de conducere, un secretariat eficient  potenteaza activitatea managementului. Mai Multe »

Secretele creierului
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,470 vizualizari

Se stie ce face doar 10% din creierul nou. Se stie ca la nivel constient procesam 5-7 biti de informatie pe secunda, iar la nivel inconstient milioane. In aceasta prezentare vom afla o “tehnologie” care ne va ajuta sa functionam mai bine.

  • cum ne putem folosi cei 90% din creier despre care nu stim ce face
  • cum ne putem crea rapid o stare de “flux”
  • cum sunt organizate programele creierului
  • cum ne putem accesa cele doua emisfere
  • subconstientul este puternic si ne comanda

Cel mai bun curs de dezvoltare personala
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,716 vizualizari

Oamenii fac tot felul de cursuri de dezvoltare personala folosind diferite teorii si metode. Alergarea pe distante lungi, adica maratonul, este cel mai la indemana si eficient curs de dezvoltare personala.

motion graphics software

In acesta prezentare oamenii vor afla ca:

  • oricine poate alerga un maraton
  • prin maraton poti sa dezavolti convingeri potentatoare
  • maratonul poate sa te faca sa ai ea incredere in tine si in potentialul tau nelimitat
  • maratonul te va ajuta sa-ti pui echilibru in viata
  • alergarea te ajuta sa ai o stare de bine de bine
  • lucrurile simple au impact asupra unor zone unde nu ne asteptam
  • alergarea te ajuta sa te redescoperi

Convingerile potentatoare
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,165 vizualizari

Convingerile sunt “generalii” din mintea noastra care ne spun ce este bine si ce nu, ce sa facem si ce nu etc. Schimbarea convingerilor limitative si inlocuirea lor cu cele potentatoare este grea, dar efectul asupra vietii noastre este incredibil.

update mac software

Participantii la aceasta sesiune vor pleca stimulati de urmatoarele idei despre:

  • Ce sunt convingerile
  • Cum ne afecteaza viata
  • Care sunt convingerile potentatoare
  • Convingeri limitative
  • Cum pot sa schimb convingerile
  • Convingeri pe care le credeam potentatoare dar…..

Viata ca un maraton
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,707 vizualizari

Indiferent unde lucram, daca vrem sa obtinem lucruri de neimaginat in viata, atunci aceasta se poate face in stil de maraton. Pentru a alerga un maraton avem nevoie de patru elemente:

essay on man alexander pope
  • dedicatie
  • incredere
  • control
  • concentrare.

Mai Multe »

10 motive pentru a alerga
(12 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,050 vizualizari

 

 

83

Daniel Lixandru Mai Multe »

Eficienta in activitatea de asistent manager
(2 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 3,538 vizualizari

In zilele noastre, activitatea de asistent manager se exercita in toate sistemele economico-sociale. Avand rol complementar pe langa posturile de conducere, un secretariat eficient  potenteaza activitatea managementului. Mai Multe »

Train the trainers (Formator)
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,226 vizualizari

Programul este construit ca un ghid de cunostinte si competente cheie pentru persoanele care sunt implicate in instruirea adultilor. Mai Multe »

Managementul sedintelor
(1 voturi)

Printeaza acest articol Email This Post 4,012 vizualizari

Cat timp petreceti in sedinte zilnic?

cheap windows 7 software download

Aveti impresia ca de multe ori pierdeti timpul?

Ati terminat sedinte cu sentimentul ca nu v-ati atins scopul? Mai Multe »

Eficienta personala in organizatie
(Fara voturi momentan)

Printeaza acest articol Email This Post 3,226 vizualizari

Stiti ca 80% dintre proiecte esueaza in a-si atinge obiectivele la termen din cauza partii umane?

adobe software

Stiti ca peste 70 % dintre motivele pentru care un manager este schimbat din functie tin de relationarea cu ceilalti?

Stiti ca de cele mai multe ori devenim ineficienti in a stabili relatii cu ceilalti deoarece ne folosim in exces anumite calitati? Mai Multe »