Exercitii de dictie
Jos sunt selectate cateva texte care te-ar putea ajuta sa-ti rezolvi problemele de dictie. Se pot folosi fie pentru dezvoltarea coerentei, cursivitatii, expresivitatii tale ca si prezentator sau trainer. O pronuntie corecta te transforma intr-o persoana convingatoare. Iata cateva sfaturi pentru a le folosi cat mai eficient.
-Exerseaza fiecare exercitiu in parte
-Repeta fiecare exercitiu (12-20 de ori)
-Invata-l pe de rost si rosteste-l repede fara sa-l mai citesti
-Reia exercitiul dupa cateva zile
Variante
-Exerseaza cu un creion in gura si daca cineva va intelege ce spui, atunci ti-ai atins scopul
-la inceput exerseaza incet, dar pe masura ce exersezi accelereaza ritmul
-Repeta din ce in ce mai tare
A.
– bra
– bre
– bri
– bro
– bru
– bra
– bri
B.
– vra
– vre
– vri
– vro
– vru
– vra
– vra
C.
– jra
– jre
– jri
– jro
– jru
– jra
– jra
D.
Capra neagra-n piatra calca,
Cum o calca-n patru crapa!
Crapa capul caprii-n patru,
Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci,
Crapa capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste langa casa
Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte
Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat
Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!
E.
Pila-n punga, punga-n pila, pilalau cu pila lunga pileste pila pili cu pila lunga pe dunga pili pana cand punga-n pila a pilit pila pilita-n dunga.
F.
Un oarecare carturar cronicar, originar de oriunde, face o infioratoare parafrazare literara, o incercare de scriere de suprasutructura care surprinde printre portrete de prim rang, fara caracterizare, un toreador farsor, un palarier aventurier sau un bracandrier curier si care presarata cu greseli de ortografie, face fara retinere dar si fara referire, o peroratie de gargara cu turnura la saramura si alte lucruri regretabile.
G.
Pana cand a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidarita pe caramidar la fel cum ar fi vrut caramidarul sa caramidareasca pe caramidarita.
H.
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-n sus si-n jos de casa sa, sasul coseste si-si spune siesi: sunt Sasa Cosasul care cat sase sasi coseste si-n sus si-n josul casei cat sase case.
I.
Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura.
J.
Boul breaz, barlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbarlobrezi barlobrezitura din boii barlobrezenilor.
K.
Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crapat clinciul-n cinci.
L.
Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a crapat piatra-n patru.
M.
Eu pup poala popii, popa pupa poala mea!
N.
Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. Alt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea.
O.
Gandindu-ma ca te gandesti
Ca ma gandesc la tine,
Gandeste-te ca ma gandesc
Ca te gandesti la mine.
P.
Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica.
Dar, de cand baiatu-nvata
Poezia despre rata,
Rica stie-acum sa zica
Rau, ratusca, ramurica.
R.
Cine a zis ca am zis ca-i zice?
Eu n-am zis si nici n-oi zice.
Cand voi zice atunci sa zica,
C-am zis eu c-am zis ca-i zice.