Exerciţii de dicţie

(3 voturi)

Jos sunt selectate câteva texte care te-ar putea ajuta să-ţi rezolvi problemele de dicţie. Se pot folosi fie pentru dezvoltarea coerentei, cursivitatii, expresivitatii tale ca si prezentator sau trainer. O pronunţie corectă te transformă într-o persoană convingătoare. Iată câteva sfaturi pentru a le folosi cât mai eficient.

-        exersează fiecare exerciţiu în parte

-        repetă fiecare exerciţiu (12-20 de ori)

-        învaţă-l pe de rost şi rosteşte-l repede fără să-l mai citeşti

-        reia exerciţiul după câteva zile

Variante

-        exersează cu un creion în gură şi dacă cineva va înţelege ce spui, atunci ţi-ai atins scopul

-        la început exersează încet, dar pe măsură ce exersezi accelerează ritmul

-        repetă din ce în ce mai tare

 

A.
- bra
- bre
- bri
- bro
- bru
- bră
- bri

B.
- vra
- vre
- vri
- vro
- vru
- vra
- vră

C.

- jra
- jre
- jri
- jro
- jru
- jra
- jră

D.

Capra neagră-n piatra calcă,
Cum o calcă-n patru crapă!
Crapă capul caprii-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci,
Crapă capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paşte langă casă
Capu caprii crape-n şase!
Capra noastră n-are lapte
Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a călcat
Piatra-n patru a crăpat,
Povestea s-a terminat!

E.

 

Pila-n pungă, punga-n pilă, pilălău cu pila lunga pileşte pila pili cu pila lungă pe dunga pili până când punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă.

 

F.
Un oarecare cărturar cronicar, originar de oriunde, face o înfiorătoare parafrazare literară, o încercare de scriere de suprasutructură care surprinde printre portrete de prim rang, fără caracterizare, un toreador farsor, un pălărier aventurier sau un bracandrier curier şi care presarată cu greşeli de ortografie, face fără reţinere dar şi fără referire, o peroraţie de gargara cu turnură la saramură şi alte lucruri regretabile.

 

G.
Până  când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar la fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriţă.

H.
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-n sus şi-n jos de casa sa, sasul coseşte şi-şi spune sieşi: sunt Saşa Cosaşul care cât şase saşi coseşte şi-n sus şi-n josul casei cât şase case.

I.

Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gândac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura.

J.

Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

K.

Capra neagră calcă-n clinci. Clinciul crapă-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a crăpat clinciul-n cinci.

L.

Capra calcă-n piatră, piatra crapă-n patru, crape capul caprei în patru precum a crăpat piatra-n patru.

 

M.

Eu pup poala popii, popa pupa poala mea!

N.

 

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

 

O.

Gândindu-mă că te gândeşti
Că mă gândesc la tine,
Gândeşte-te că mă gândesc
Că te gandeşti la mine.

P.

Rică nu ştia să zică
Râu, răţuşcă, rămurică.
Dar, de când baiatu-nvaţă
Poezia despre raţă,
Rică ştie-acum să zică
Râu, răţuscă, rămurică.

R.

Cine a zis că am zis că-i zice?
Eu n-am zis şi nici n-oi zice.
Când voi zice atunci să zică,
C-am zis eu c-am zis că-i zice.